Azi se fac 2 saptamani de cand m-am mutat in Cluj, noua mea casa pentru urmatorii 3 ani cel putin. Stau in chirie intr-o casa in Gruia, unde impart o camera cu Alex. Au fost 2 saptamani pline, in care abia am apucat sa-mi trag sufletul da-mi place. E greu acuma la inceput.. dupa o vara de moleseala, in care activitatea principala a fost frecatul mentei sa intru in ritmul nebun al Clujului, al facultatii. E ciudat sa te trezesti cu cel putin o ora mai devreme ca faci 40-45 de minute pe jos pana la facultate.

E greu sa ajungi acasa si sa nu te mai astepte mama cu mancarea calda, sa te astepte in schimb un frigider nu prea plin, sa-ti manance pisica salamul si tu rupt de oboseala sa te apuci sa faci ceva de mancare. E ciudat dar e frumos, pentru ca de acum, totul depinde de tine. Poti alege sa te culci la 10, pentru ca a doua zi ai cursuri de dimineata, sau poti petrece pana dimineata in oras.

Clujul e un oras perfect pentru studentie, un oras plin de viata, in care in fiecare zi, si in fiecare noapte se petrece cate ceva, la orice ora din zi si din noapte vezi oameni grabiti, alergi la randul tau din stanga in dreapta, pe scurt simti ca traiesti.

Insa nu despre asta am vrut azi sa va scriu, am vrut sa va povestesc despre ziua de azi, o zi diferita de ultimele 14 datorita probabil in primul rand vremii de afara.

M-am trezit la ora 6 jumatate dimineata, aveam curs de la ora 8. Daca in urma cu o luna mi-ar fi spus cineva ca eu intr-o zi de marti la 6:30 voi fi in picioare ca sa ma duc la scoala, as fi zis ori ca e nebun ori ca nu ma cunoaste, nu-s deloc genul matinal. E foarte nasol sa iti sune alarma, sa te uiti afara unde inca e intuneric, in pat e cald si bine, pe cand afara e frig. Si ploua. O ploaie mocaneasca, care eu speram sa se opreasca cat de curand dar n-a fost cazul. In Cluj nu exista ploi scurte toamna, ca sa-mi citez un coleg care-i de aici “In Cluj ploua 5 zile incontinuu, dupa care ninge”. Mda, mai am de invatat.

La ora 7 am iesit din casa, si incet dar sigur m-am dus la facultate. Era frig, era deprimant. Cam asa e si viata… de multe ori frumoasa, dar de multe ori e frig, intuneric si ploua. Nu-i usor, dar eu zic ca merita. Nu regret deloc ca am parasit Oradea, imi e dor de ai mei, de familie, de prieteni, dar a fost un pas necesar . A fost decizia mea, and i stand by it. Ce va fi in continuare… ramane de vazut.

Sincer, după noaptea care am avut-o tot ce aşteptam acasă era să vad patul. Când colo, imi zice Milan(mulţam bă încă o data, gata ţi-ajunge, no more links for you till X-mas) că mi-a creat baza de date in sql, ba mai mult a uploadat şi wordpress-ul… am zis ce naiba hai să scriu ceva. Ei, şi-acuma mi-a venit cheful de scris. Şi mi-a zburat parcă şi somnul pe măsură ce instalez plugin-uri şi mai umblu prin dashboard. Dar să trecem la partea tehnică.

Momentan îmi place mult tema asta care am găsit-o, e curata, e simplă, singurele briz-brizuri sunt utile(gen drop-down-ul de meta din susul paginii). Dacă nu adorm, poate fac şi-un logo decent. Aloo, voi ăia în spate care aţi spus că header-ul e gay! Staţi jos, nota 2! De fapt am descoperit că temele de wp mai nou au şi nişte opţiuni, cu care m-am jucat un pic. Background-ul e blue, iar header-ul ăsta curcubeau e de fapt fantasy( gen care de alfel imi place mult, de asta am şi ales opţiunea respectivă).

V-aş ruga dacă aveţi vreo idee, sugestie, observaţi vreun bug, să mă anunţaţi. Bineînţeles eu-mi rezerv dreptul să vă ignor, dar îmi place să mă mint că vă pasă de tâmpeniile care le debitez pe aici. Ah şi daca observaţi vreun bug, sa-l menţionaţi doar dacă-l şi ştiţi rezolva, ca la umblat prin php-uri nici eu nu prea ma pricep.

LE: Era să uit, feedback-ul de orice fel de încurajat, atâta tot trebuie să vă avertizez că sunt jumate ungur şi jumate moldovean… nu cred ca vreţi să vedeţi ciorba de înjurături care pot s-o scot.. din taste.

În cazul în care nu aveţi internet doar pentru pornache şi tras filme şi muzică de pe odc şi torrente(ca mine) aţi auzit probabil despre DailyCotcodac. Este un blog colectiv de divertisment, probabil number one pe nişa sa şi aşa va şi rămâne zic eu o vreme. Singura problemă este că mastermind-ul din spatele proiectului e un tip dubios de tot pe nume Julius Constantinescu, care s-a gândit să popularizeze blogul cum altfel decât prin concursuri.

Băi şi ce credeţi că oferă ăştia ca premii? Cărţi domn’le! Ştiu, urât din partea lor, problema mea este ca am o boală. De fapt e o boala care cred ca o are toată lumea, când se dă ceva gratis, trebuie neapărat să mă bag şi eu, chiar dacă premiile sunt nişte amărâte de cărţi. Luna asta au oferit o carte pe zi, pentru cele mai tâmpite comentarii la diverse articole. Bun, acuma apare problema.

E acolo o gaşcă de interlopi, cum e domnul Florian, Arsulici, care câştiga de fiecare dată câte ceva, chiar şi dacă de obicei numai sincere felicitări(bănuiesc că de fapt e vorba de ceva cod in limbaj interlop, un fel de pachetul a fost livrat) şi mai sunt câţiva dar deja mi-e teama că mă vor interpela băieţii pe mail, şi cine ştie cat de bine pusă la punct e organizaţia lor, poate ma trezesc cu mascaţii pe cap pentru un amărât de articol pe blog.

Eh, şi aşa am ajuns la vechea zicala “If you can’t fight them, join them”. Şi-am scris postul ăsta, ba mai mult le-am pus şi ultimele 3 feeduri in sidebar. Acuma ori încerc să-i linguşesc, ori mă au la mână cu ceva, dar nici nu mai contează. Cu postul asta sper totuşi să-i impresionez, şi poate primesc şi eu ultima carte, chit că n-o voi citi niciodată. Promit totuşi solemn s-o pun frumos în bibleotecă lângă restul cărţilor cumpărate din alocaţie si rămase necitite…

PS: Pentru cine nu s-a prins, in mare parte postul e la mişto, oamenii care postează acolo chiar au un umor genial, că altfel nu i-aş lăuda în halul ăsta… sau de fapt…

E vara, plictiseala mare, lipsa de fonduri eh.. probleme cotidiene. Totusi ocazional imi iau lumea-n cap si dispar cate-o noapte, cum s-a intamplat si aseara. M-am dus cu Dragos, Milan (apropo mersi ba de hosting) si inca o prietena pana-n Marghita, unde am baut o cafea. Mi se pare o tampanie ca in ditamai municipiul sau ce naiba e Marghita, de altfel si in Baile Felix e la fel, nu e un birt, o crasma ceva non-stop. Nu trebuie ceva select, o bomba ceva unde sa poti sa mergi la orice ora din zi si din noapte sa bei un suc, o cafea, o bere ceva. Ce-i drept… clientela nocturna probabil ar fi de o calitate indoielnica, nu stiu sincer cati sunt la fel de “tampiti” ca noi sa faca treburi din astea. Da totusi e bine sa stii ca daca ai chef la 5 dimineata de o terasa un local ceva, ai optiuni.

PS: Nu, nu cred ca am revenit. De fapt io n-am plecat niciodata…

PPS: Am intrat la Jurnalism la Cluj la cu taxa. Probabil de asta mai zabovesc pe aici de fapt.